Cercetările anterioare asupra arhitecturii rezidențiale a Țării Românești între 1650-1750 au sugerat existența unor influențe atât din arhitectura rezidențială proiectată de Andrea Palladio în regiunea Veneto, cât și din cea a palatelor otomane din Istanbul. Prezentarea își propune să aprofundeze aceste analize din perspectiva tipului de locuire valahă din secolul al XVII-lea.
Dr. Elisabeta Negrău este de părere că multe dintre conacele muntenești aveau spații separate pentru gătit amplasate în afara casei (cuhniile), care împrumutau tipul de structură al imaretelor sau bucătăriilor seraiurilor otomane. În plus, conacele valahe aveau spații speciale, semi-deschise (aşa-numitele loggii), pentru a lua masa, pentru relaxare și socializare, precum hayat-ul din casele otomane.
În expunerea sa, cercetătoarea arată că în Valahia aceste spaţii au fost percepute de specialiști ca similare loggiilor venețiene. Dar funcția acestor spații în Țara Românească nu era cea de loggie, care funcționa ca un balcon sau galerie în spaţiul italian şi adriatic, ci de spaţiu de socializare, relaxare sau de masă, precum hayat-urile (sofa-urile) otomane. Pentru a explica relaţiile arhitecturii rezidențiale muntenești atât cu formulele spațiale de locuit otomane, cât şi cu structurile semideschise italiene, cercetarea propune unele ipoteze privind originile bizantine ale spaţiilor deschise din arhitectura venețiană şi otomană.
Dr. Elisabeta Negrău este istoric de artă, cercetător științific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ din București. A participat la proiecte de cercetare a patrimoniului picturii murale și de icoane din România şi este autoarea a peste 40 de studii de istoria artei medievale și premoderne din Țara Românească, în publicații românești și străine. A publicat studiul Cultul suveranului sud-est european și cazul Țării Românești. O perspectivă artistică (apărut în două ediții) și a colaborat în calitate de coautor la volumele: Repertoriul picturii murale brâncovenești. Județul istoric Vâlcea; Iconostase din București. Secolele XVII-XIX; Pafnutie-Pârvu zugravul. Tradiție și modernitate în arta brâncovenească.
Galerie (foto: Mihai Fulger)
