Cineastul şi pictorul Jean Negulescu - 20 de ani de la dispariţie

Institutul de Istoria Artei, 
18 decembrie 2013, ora 13.00 

Cineastul, pictorul şi colecţionarul de artă Jean Negulescu (1900-1993) a fost o personalitate fascinantă a diasporei româneşti. La Los Angeles, pe celebrul Walk of Fame al Hollywood-ului, o stea îi poartă numele, pânze şi lucrări de grafică semnate de el sunt expuse în muzee din Europa şi din Statele Unite, iar importante case de licitaţii de artă îl includ frecvent în cataloagele lor. Cu toate acestea, el continuă să rămână aproape un necunoscut în România lui natală. În timpul regimului comunist, din cele aproape 40 de lung-metraje şi peste 100 de scurt-metraje semnate de el nu a intrat în colecţia Arhivei Naţionale de Filme decât o peliculă (Johnny Belinda); totuşi, în vara lui 1989 i se publică volumul Drum printre stele. Amintiri europene şi hollywoodiene, cu intervenţii minime din partea cenzurii, dar într-un tiraj mic, epuizat rapid. La acea vreme, cineastul figura demult printre cei mai importanţi regizori din perioada de aur a cinematografului american, rafinata plastică vizuală a filmelor lui aducându-i în anii ’40-’50 renumele de „cel mai european dintre regizorii americani”.
După 1990, artistul s-a bucurat de câteva gesturi simbolice de apreciere, care nu au fost însă urmate, ca în alte cazuri, de necesara recuperare în mentalul colectiv românesc. În timp ce nonagenarul era sărbătorit pe alte meridiane prin retrospective consistente, la Bucureşti nu s-au găsit fonduri pentru obţinerea drepturilor de difuzare a filmelor sale, în regim de Cinematecă. Lacuna, încă remediabilă,  impune totuşi o oarecare urgenţă. 

Ştim cât este de complicat să înlături prejudiciul creat de nerespectarea sincroniei informaţiei, de neparticiparea la sistemul referenţial al epocii. Preţios pentru Pantheonul românesc, în timp ce pentru cultura occidentală rămâne un nume sonor printre alte celebrităţi contemporane lui, Jean Negulescu a fost un artist cu dublă profesie (cineast şi plastician) şi triplă identitate culturală (română, franceză şi americană), ceea ce complică tentativa de reaşezare a destinului său cultural în peisajul vremii.

Sesiunea comemorativă organizată de Institutul de Istoria Artei se doreşte un pas în acest sens. Artistul a fost evocat de Titus Vîjeu, Dinu Nicula şi Manuela Cernat.    

Coordonator, 
Pof. univ. dr. Manuela Cernat

 

Copyright © Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, 2013