Pe 13 ianuarie 2022, sala Eforie a Cinematecii Române, str. Eforiei nr. 2, a găzduit lansarea volumului

Studii de film românesc și balcanic 

de MARIAN ȚUȚUI

Editura Noi Media Print susține din 2008 o colecție de cărți de cinema, publicând de atunci trei cărți ale ale istoricului de film Marian Țuțui. Ultimul său volum, Studii de film românesc și balcanic, a apărut la această editură în anul 2021 cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Autorul a reunit aici șapte studii de film românesc și nouă dedicate cinematografiei balcanice, scrise în perioada 2006-2021 și publicate în periodice de specialitate din Marea Britanie, Germania, China, SUA, Serbia, Bulgaria, Turcia și România. 
Marian Țuțui a lucrat peste două decenii la Arhiva Națională de Filme; angajat în 1993, avea să ocupe din anul 1996 funcţia de redactor-şef (curator). Din anul 2014 este membru al Institutului de Istoria Artei, în cadrul sectorului „Artele spectacolului. Teatru şi film”, pe care îl conduce din 2018. L-a atras de la bun început cinematografia din Balcani, un domeniu mai puțin cunoscut, purtând aura marginalității exotice într-o Europă dominată de filmele occidentale. Marian Țuțui explorează acest domeniu în teza sa de doctorat, susținută în 2007 la UNATC, pentru ca ulterior să-și aprofundeze cercetările, publicând numeroase lucrări. În prefața la ultimul său volum, Nevena Daković, profesor titular de teorie a filmului la Facultatea de Arte Dramatice a Universității de Arte din Belgrad, subliniază: „În mijlocul tuturor tulburărilor prin care au trecut cinematografiile balcanice și studiile filmologice balcanice în ultimele trei decenii, opera lui Marian Țuțui se numără printre cele rare care au izbutit să-și păstreze focalizarea și continuitatea. Cariera sa îndeplinește toate standardele cercetătorului multilateral, cu activitate de arhivist și de universitar specializat în studii filmologice, care publică în context local și internațional și care este, mai presus de toate, o figură distinctă și fermecătoare a studiilor filmologice balcanice. […] Se poate spune că sunt patru cercetători care au scris studii fundamentale despre începuturile cinematografului în Balcani. Aceștia sunt regretatul Dejan Kosanović, Petăr Kărdjilov, Savaș Arslan și Marian Țuțui.”

PROGRAM

Pe scena cinematografului Eforie, au vorbit despre autor și despre carte Călin Stănculescu, critic de cinema, Dana Duma, profesor de studii de film la UNATC , Emil Stanciu, redactor al Editurii Noi Media Print, și conf. univ. Vlad Leu de la Universitatea Hyperion. De asemenea, au fost prezentate opinii de la distanță ale unor specialiști străini prin intermediul unor mesaje video. Astfel, autorul și cartea sa au fost prezentați elogios de către Petăr Kărdjilov, Ana Grgić și Savaș Arslan.

A urmat o sesiune de autografe, iar evenimentul s-a încheiat cu un cocktail în holul cinematecii, când invitații au avut prilejul să asculte muzică balcanică.  

COMENTARII CRITICE

„Domnul Marian Țuțui este un istoric de film consacrat de tenacitatea cu care s-a ocupat în ultimele decenii de realitățile multinaționale ale filmului balcanic, componentă esențială și prea puțin cunoscută din păcate a filmului european. Explorările sale metodice l-au condus la cercetarea pe orizontala geografică și pe verticala istorică a unor fenomene culturale de amplitudine. După ani și ani de căutări în arhive, Domnia sa a devenit «proprietarul» unei lumi vizuale pe care o putem socoti «de nișă», fără a-i știrbi din valoare.”

Titus Vîjeu
Studii şi cercetări de istoria artei. Teatru, muzică, cinematografie,
t.15-16 (59-60), 2021-2022

„În această a patra carte a sa despre cinema, el își focalizează atît atenția critică, cît și pe cea de pasionat cinefil, cercetător și istoric al filmului asupra unui spațiu care, deși nativ publicului românesc, este paradoxal ignorat și chiar condamnat de acesta. Unul dintre efectele secundare ale prerogativului care, din secolul al XIX-lea, ține cu tot dinadinsul să plaseze cultura românească în Europa este desconsiderarea spațiului cultural-geografic local și a legăturilor cu culturile slavofone, turcofone și greco-albaneze care, vrem, nu vrem, continuă să o înconjoare. Autorul operează așadar o necesară revenire la surse bibliografice, filmografice și referențiale locale și regionale, scoțînd în evidență interpenetrarea culturală a motivelor, formelor și genurilor cinematografice și literare din Balcani, poziționînd, în același timp, Peninsula sud-est europeană și în peisajul cultural mondial. Evidențiind legăturile realizate prin migrația unor personalități în alte spații culturale și subliniind bagajul lingvistico-cultural cosmopolit al regiunii, autorul argumentează teza potrivit căreia moștenirea culturală a Balcanilor este subestimată nu doar în Sud-Estul Europei, ci și în întreaga lume. […] Cartea lui Marian Țuțui se propune, din acest punct de vedere, dar și din asimilarea componentei istorice regionale ca fiind esențială pentru o citire corectă a prezentului, nu o reînnoită racordare a culturii românești la cea occidentală (ceea ce s-a realizat ad nauseam în postsocialism), ci o aliniere a unora dintre valorile naționale românești la cele balcanice, din care se trag și cu care se înrudesc în continuare.”

Lucian Țion
Observator cultural, nr. 1085 (25), 3 noiembrie 2021

MESAJE VIDEO

Petăr Kărdjilov (Bulgaria), istoric de film și scriitor de science-fiction

Ana Grgić (Croația), profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Savaș Arslan (Turcia), profesor la Universitatea ‘Dokuz Eylül’ din Izmir

Galerie foto

Copyright © Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, 2013