Salvarea patrimoniului din secolul al XIX-lea
Scrisoare deschisă adresată domnului Dacian Cioloș, prim-ministru,
şi doamnei Corina Șuteu, ministru al Culturii*
Deoarece ampla campanie pentru achiziţionare, prin subscripţie publică, a Cuminţeniei Pămîntului, celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi, a reținut atenția întregii prese şi a Ministerului Culturii, piese de artă de, aparent, mai mică importanţă comparativ cu aceea deja menţionată riscă să fie pierdute pentru totdeauna din patrimoniul naţional.
Prin retrocedările din ultima vreme, Muzeul Naţional de Artă al României a fost văduvit de piese de mare valoare, ce lasă un gol inadmisibil în iconografia reprezentativă a plasticii de şevalet din secolul al XIX-lea. Ne referim aici la scoaterea la licitaţie a unora dintre piesele iconice ale Galeriei Naţionale ce au aparţinut familiei Manu. Nu punem la îndoială justeţea acestei retrocedări, ci faptul că pînzele în cauză, prin vînzare, se vor risipi în diverse colecţii particulare, fără a-şi putea păstra unitatea, aşa cum se prezenta ea pe simezele numitului muzeu.
În Catalogul Sesiunii de licitaţie din 27-29 septembrie 2016 a Casei Artmark sînt reproduse 24 (douăzeci şi patru) de lucrări – pictură în ulei pe pînză, acuarelă pe fildeş sau creion şi pastel pe hîrtie – care au făcut fala Galeriei Naţionale. Majoritatea au fost clasate în categoria Fond sau Tezaur, conform fişei de obiect, elaborată de expertul Casei Artmark. Dăm mai jos o listă selectivă a pieselor celor mai însemnate:
Theodor Aman, Alexandru Manu în uniformă de husar prusian
Constantin Daniel Rosenthal, Vorniceasa Anica Manu şi fiul ei
Mihail Töpler, Marele Vornic Mihail Manu cu fiica sa
Mihail Töpler, Hătmăneasa Maria Cantacuzino
Mihail Töpler, Safta Ipsilanti, soţia domnitorului Constantin Ipsilanti
Mihail Töpler, Logofeteasa Maria Dudescu
Anton Chladek, Marele Vornic Ioan Manu (în două ipostaze, în costum oriental şi în straie europene)
Anton Chladek, Alexandrina G. Manu
Anton Chladek, Anica Manu (şi ea tot în două ipostaze, şi tratată în două tehnici diferite, pictură în ulei şi miniatură pe fildeş)
Henri de Mondonville, Ecaterina Ghica
Gheorghe Popovici Zugrav, Domnitorul Nicolae Mavrogheni
Pavel Djurcovici (de fapt, Constantin Lecca, după o descoperire de ultimă oră), Caimacamul Constantin Cantacuzino
Gheorghe Tattarescu, Grigore Cantacuzino
Theodor Aman, Alexandru Manu în uniformă de husar prusian
Gheorghe Popescu (după Nicolae Grigorescu), Marele Ban Constantin Năsturel Herescu.
Majoritatea acestor lucrări au fost reproduse în studii şi compendii de istoria artei, începînd cu acelea ale profesorului G. Oprescu şi terminînd cu cele mai recente titluri dedicate artei din secolul al XIX-lea. Ele au intrat de mult în conştiinţa naţională, fiind constant expuse pe simezele muzeului, şi este greu de conceput un viitor tratat de specialitate al Academiei Române fără a le avea în ilustraţia de bază necesară explicării sorgintelor artei naţionale moderne.
Prin adresa nr. 2500 din 3.08.2016 s-a făcut notificare Statului român pentru exercitarea dreptului de preempţiune. Din motive pe care nu ni le putem explica, aceasta a rămas fără vreun răspuns din partea Ministerului Culturii, autoritatea mandatată de lege să exercite acest drept al Statului. Ca urmare a acestui fapt, în acest moment, ne aflăm în faţa dramaticei situaţii ca valoroasele piese să intre în proprietate privată, în urma achiziţionării, cu bucata, la licitaţia ce urmează a se desfăşura pe 29 septembrie a.c.
Avînd în vedere semnificația excepțională a acestor opere pentru istoria artei moderne românești, ca și pentru cunoașterea istoriei națiunii noastre în secolele XVIII-XIX, considerăm că este absolut necesar ca Ministerul Culturii să se implice de urgenţă, să-şi adjudece și să readucă spre păstrare în domeniul public aceste opere de primă mărime pentru patrimoniul naţional. Ele reprezintă, în chip strălucit, începuturile picturii de şevalet în ţinuturile româneşti, și ar fi normal ca acestea să fie returnate, după exercitarea dreptului de preempțiune, Muzeului Național de Artă al României, înainte de a se risipi în colecţii private, unde nu vor mai putea fi văzute şi admirate de marele public şi nici studiate de cercetători.
26 septembrie 2016
Ernest Oberländer‑Târnoveanu
Preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor
Adrian-Silvan Ionescu
Directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române