Cineastul şi pictorul Jean Negulescu - 20 de ani de la dispariţie
Institutul de Istoria Artei, 18 decembrie 2013, ora 13.00
Cineastul, pictorul şi colecționarul de artă Jean Negulescu (1900-1993) a fost o personalitate fascinantă a diasporei româneşti. La Los Angeles, pe celebrul Walk of Fame al Hollywood-ului, o stea îi poartă numele, pânze şi lucrări de grafică semnate de el sunt expuse în muzee din Europa şi din Statele Unite, iar importante case de licitații de artă îl includ frecvent în cataloagele lor. Cu toate acestea, el continuă să rămână aproape un necunoscut în România lui natală. În timpul regimului comunist, din cele aproape 40 de lung-metraje şi peste 100 de scurt-metraje semnate de el nu a intrat în colecția Arhivei Naționale de Filme decât o peliculă (Johnny Belinda); totuşi, în vara lui 1989 i se publică volumul Drum printre stele. Amintiri europene şi hollywoodiene, cu intervenții minime din partea cenzurii, dar într-un tiraj mic, epuizat rapid. La acea vreme, cineastul figura demult printre cei mai importanți regizori din perioada de aur a cinematografului american, rafinata plastică vizuală a filmelor lui aducându-i în anii ’40-’50 renumele de „cel mai european dintre regizorii americani”.
După 1990, artistul s-a bucurat de câteva gesturi simbolice de apreciere, care nu au fost însă urmate, ca în alte cazuri, de necesara recuperare în mentalul colectiv românesc. În timp ce nonagenarul era sărbătorit pe alte meridiane prin retrospective consistente, la Bucureşti nu s-au găsit fonduri pentru obținerea drepturilor de difuzare a filmelor sale, în regim de Cinematecă. Lacuna, încă remediabilă, impune totuşi o oarecare urgență.
Ştim cât este de complicat să înlături prejudiciul creat de nerespectarea sincroniei informației, de neparticiparea la sistemul referențial al epocii. Prețios pentru Pantheonul românesc, în timp ce pentru cultura occidentală rămâne un nume sonor printre alte celebrități contemporane lui, Jean Negulescu a fost un artist cu dublă profesie (cineast şi plastician) şi triplă identitate culturală (română, franceză şi americană), ceea ce complică tentativa de reaşezare a destinului său cultural în peisajul vremii.
Sesiunea comemorativă organizată de Institutul de Istoria Artei se doreşte un pas în acest sens. Artistul a fost evocat de Titus Vîjeu, Dinu Nicula şi Manuela Cernat.
Coordonator:
Pof. univ. dr. Manuela Cernat
Copyright © Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, 2013