Evenimente

În seara de joi, 29 ianuarie 2026, la orele 18:30, în saloanele Jockey Club, a avut loc lansarea volumului România necunoscută. Din șatră la Palatul Regal, de E. O. Hoppé, apărut la Editura Corint, București, 2025.
La eveniment au prezentat volumul Dr. Adrian-Silvan Ionescu (critic și istoric de artă, îngrijitorul ediției) și Stelian Tănase (istoric și scriitor), moderatoare fiind Simona Preda (istoric și brand manager al Editurii Corint).
Volumul România necunoscută. Din șatră la Palatul Regal, de E. O. Hoppé, cu studiu introductiv și note de Adrian-Silvan Ionescu, traducere de Alina Pavelescu (Editura Corint, 2025), a apărut inițial la Londra, în anul 1924. Cartea a beneficiat de o prefață semnată de Regina Maria, care aprecia opera fotografului și memorialistului și care i-a susținut demersul de a publica o lucrare dedicată României, facilitându-i o călătorie de aproximativ o lună și jumătate prin țară.
Lansarea volumului a fost însoțită de o mini-expoziție de fotografie, reunind imagini realizate în România de celebrul maestru al camerei obscure și memorialist, Emil Otto Hoppé, oferind publicului o incursiune vizuală de excepție în România Mare.
În timpul peregrinărilor sale, pe perioada a șase săptămâni, străbătând țara în tren sau automobil, în căruță, călare sau pe jos, Hoppé a parcurs distanțe imense – din București la Brașov și Sibiu și mai departe, până la Deva și în Apuseni, apoi în Dobrogea și Delta Dunării, iar după aceea în Moldova de Nord – și a realizat, cu aparatul fotografic și carnetul de note, un admirabil portret de țară, așa cum nu mai avusese România până atunci. Autorul a devenit un adevărat ambasador cultural pentru români în acel deceniu trei al secolului XX, făcând o admirabilă promovare țării, oamenilor ei și făuritorilor Marii Uniri, suveranii României Reîntregite, Regele Ferdinand I și Regina Maria.
Opera sa, aproape necunoscută contemporanilor, este scoasă la lumină prin acest volum și prin expoziția ce îl însoțește cu ocazia lansării.
Domnul Graham Howe, director fondator la Curatorial din Pasadena, California – care deține drepturile asupra operei lui Hoppé –, le-a trimis un salut online, primit cu aplauze entuziaste, participanților și organizatorilor expoziției și evenimentului.
În seara de 3 februarie 2026, domnul Adrian-Silvan Ionescu a fost invitat la emisiunea „Jurnal cultural”, de pe postul TVR Cultural, spre a fi intervievat de Camelia Văcaru despre cartea recent lansată și despre importanța operei lui Hoppé pentru iconografia națională.

George Breazul – Colindatul românesc. Incursiune în laboratorul de cercetare etnologică
Autori-editori: Marian Lupașcu și Vasile Vasile

Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România vă invită marți, 9 decembrie 2025, de la ora 11, în studioul Horia Bernea al Muzeului Național al Țăranului Român, la lansarea volumului George Breazul – Colindatul românesc. Incursiune în laboratorul de cercetare etnologică (Editura Oscar Print, 2025), o lucrare monumentală vizând repertoriul sărbătorile de iarnă.
Evenimentul include proiecția filmului-document Men’s Group Colindat – Christmas Time Ritual in Romania and Republic of Moldova, UNESCO Intangible Cultural Heritage, și un moment artistic susținut de Vasile-Marian Ghica, tezaur uman viu din Călărașii Vechi, județul Călărași, care va interpreta câteva piese.
Cartea, realizată de cercetătorii Marian Lupașcu și Vasile Vasile, însumează 574 de pagini, 80 de capitole și subcapitole și peste 740 de documente inedite – transcrieri muzical-literare, fișe, scrisori, schițe de tipologii – integrate într-un amplu studiu critic introductiv și în tabele analitice. Materialul provine din Fondul George Breazul, păstrat în biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a nouă ani, de la cercetarea arhivei până la redactarea, editarea și publicarea volumului.
Vor susține alocuțiuni: dr. Virgil Ștefan Nițulescu, managerul Muzeului Național al Țăranului Român; dr. Vasile Vasile, cercetător științific; dr. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”; dr. Marian Lupașcu, cercetător științific.
Importanța lucrării rezidă în caracterul unic al documentelor, multe dintre piesele notate fiind astăzi dispărute din practica populară, cei care le-au cântat pierzându-și viața în lagărele comuniste. Volumul deschide, totodată, accesul în premieră la un veritabil laborator de cercetare etnologică, relevând metodologia utilizată de George Breazul. Mai presus de toate, repertoriile prezentate oferă argumente esențiale privind identitatea și unitatea cultural-spirituală a românilor.
Sistematizarea materialelor acoperă unitățile administrativ-teritoriale din România Mare, grupate alfabetic, incluzând județe dispărute sau reorganizate (Baia, Câmpulung, Cojocna, Covurlui, Făgăraș, Putna, Rădăuți, Romanați, Someș, Trei Scaune ș.a.). Multe dintre piesele prezentate în premieră absolută provin din fostele județe basarabene și bucovinene (Bălți, Cahul, Cetatea Albă, Chișinău, Cernăuți, Hotin, Ismail, Orhei, Soroca, Storojineț, Tighina), precum și din zona transnistreană.
Conceput inițial ca antologie, volumul a evoluat spre o tipologie novatoare, construită pe baza refrenelor muzical-literare, cu reflexe într-o arie geo-culturală ce depășește spațiul românesc și ortodoxia. Caracterul interdisciplinar al cercetării – muzical, literar, religios, laic –, precum și diversitatea sistemelor de notație și surselor conferă lucrării o relevanță academică majoră.
Documentele acoperă intervalul diacronic dintre secolele XVII–XX, cu accent pe perioada 1848-1948. Volumul este destinat nu numai etnomuzicologilor, compozitorilor, folcloriștilor, profesorilor, ci și publicului larg. Pentru orientarea celor dornici să cunoască, să aprofundeze aspecte legate de exegeza și semnificația colindelor, să le utilizeze ca material didactic și/sau sursă de inspirație, există, pentru fiecare grup de piese, circumscris zonal, o sistematizare a datelor esențiale. Întâi sunt așezate tabele corespondente, în care este rezumată identitatea documentelor și sunt făcute observații și analize asupra componentei muzicale în simbioză cu textele, notițele complementare și referințele suplimentare. Importantă este îndeosebi abordarea comparativă analitic-structurală vizând sisteme sonore, ritmice, accente, forme arhitectonice, relații cu textele.
Cartea urmează și adaugă noi argumente probatoriului științific din dosarul de candidatură pe baza căruia, în 2013, Colindatului de ceată bărbătească din România și Republica Moldova a fost înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității (https://ich.unesco.org/en/RL/men-s-group-colindat-christmas-time-ritual-00865). Totodată, volumul este o contribuție la monitorizarea și salvgardarea repertoriilor de pe ambele maluri ale Prutului și nu numai, acțiuni obligatorii conform Convenției UNESCO pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial.
Intrarea este liberă.
Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, Agenția Națională de Presă AGERPRES, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, aiciastat.ro, www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, cultura.ro, www.iqool.ro, arthood.ro, www.News24.ro, www.qmagazine.ro, visitbucharest.today, zelist.ro.

Ethnographies of Landscape, Labour and Care

Vă invităm la o masă rotundă despre legăturile dintre peisaj, muncă și îngrijire, explorate prin cercetare și practici artistice de natură etnografică și documentară. Evenimentul reunește cercetători și artiști cu perspective diverse – de la arhitectură și artă, la antropologie, studii postsocialiste și postcoloniale – pentru a discuta cum gesturile și formele de îngrijire se reflectă în spațiu, modelând relațiile noastre cu lumea socială și cu mediul înconjurător.
Masa rotundă se va desfășura în limba engleză.

Vor participa:
Gareth Doherty, Harvard University
Adrian Câtu, antropolog vizual, Documentaria
Ketevan Gurchiani, Ilia State University
Tao DuFour, University of Cambridge
Iulia Stătică, University of Sheffield
Evenimentul va fi moderat de
Olivia Nițiș, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Academia Română

30 august 2025
14:00 – 15:45
Uniunea Arhitecților din România, Strada Jean Louis Calderon nr. 48, București

Peisaje ale îngrijirii/Landscapes of Care

Peisaje ale îngrijirii oferă o perspectivă asupra orașului postsocialist, aducând în prim-plan practici ale domesticității și îngrijirii care au modelat – și au fost modelate de – evoluția țesutului urban al Bucureștiului. Expoziția are în centru balcoanele și curțile urbane ca spații domestice esențiale, urmărindu-le evoluția de la grădinile presocialiste la blocurile socialiste și „viețile lor de după”, arătând cum locuitorii – mai ales femeile – le-au transformat prin gesturi cotidiene de îngrijire, memorie și comunitate.

Landscapes of Care este un proiect produs de Cooperativa Fir și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Vă invităm la vernisajul ce va avea loc în data de 29 august 2025, ora 19:00.
The Institute, Combinatul Fondului Plastic
Strada Băiculești nr. 29, București

Colocviul naţional Cercetări actuale. Teorie, practică şi discurs in arta românească. Perioada modernă şi contemporană a avut loc în data de 18 iunie 2025, la sediul Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române (Calea Victoriei, nr. 196).
Colocviul, organizat de Departamentul „Arte vizuale și arhitectură – perioada modernă” din cadrul Institutului, şi-a propus să ofere un spaţiu de reflecţie şi dialog asupra cercetărilor recente din domeniu, reunind contribuţii teoretice, studii de caz şi perspective interdisciplinare.

Echipa organizatorică: dr. Olivia Niţiş, dr. Ioana Apostol, drd. Raluca Partenie.
Sursa imaginii de pe afiş: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Arhiva de relevee a Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului „Sanda Voiculescu”, Releveu „Casa Dissescu” din București, nr. inv. Rv.554.05, https://relevee.uauim.ro/m553/.

„Răsfoind acest uvraj se vor înțelege mai bine cerințele sociale și politice ale momentului când au fost executate lucrările de grafică ale artiștilor selectați. Iar secolul al XIX-lea a fost unul al zdruncinărilor socio-politice și al schimbărilor radicale cu repercusiuni asupra vieții cultural-artistice atât în Europa, cât și în ținuturile noastre.
Mai mult decât pictura, care nu era accesibilă decât unei elite cu gust, educație și bani, grafica era un mijloc de promovare a unor evenimente sau personalități ori opere de artă celebre, fie prin foi volante, litografiate și răspândite către marele public, fie ca imagini în puținele periodice ilustrate.
Aici ne ocupăm exclusiv de artiștii activi pe teritoriul Valahiei și al Moldovei, apoi al Vechiului Regat, fie ei autohtoni, fie alogeni – stabiliți în țară sau petrecând o perioadă mai lungă sau mai scurtă pe la noi –, ori reporterii de război de la 1877 și alți plasticieni peregrini. Se vor găsi referiri și la artiști transilvăneni sau central și vest-europeni care au tratat subiecte românești.
Am decis să acoperim, în acest volum, secolul al XIX-lea «cel lung», adică acela care începe cu Revoluția Franceză și se încheie cu Războiul cel Mare. De aceea, veți regăsi aici atât artiști născuți în ultimii ani ai Secolului Luminilor, cât și alții născuți în perioada 1880-1890. Cei din urmă s-au afirmat în primele decenii ale secolului XX, însă unii dintre ei au murit tineri, fără a-și putea desăvârși opera; alții au trăit până în anii ’50–’60, dar nu au părăsit sintaxa plastică a veacului anterior.”

Adrian-Silvan Ionescu

Salonul de proiecte a găzduit marți, 20 mai, începând cu ora 19:00, o discuție publică dedicată fotografei americane Lee Miller și conexiunilor sale cu România, în compania invitaților Antony Penrose și Adrian-Silvan Ionescu.
Evenimentul a adus în atenție figura fascinantă a lui Lee Miller – fotografă, corespondentă de război și personalitate marcantă a secolului XX – prin prisma relației sale cu artistul suprarealist Roland Penrose, dar și a călătoriilor sale în România, documentate fotografic într-un moment istoric de profundă transformare. Antony Penrose, fiul lui Lee Miller și al lui Roland Penrose, a vorbit despre volumul The Road Is Wider Than Long – un poem vizual creat de Roland Penrose în 1938, în urma călătoriei lor în Balcani. Prezentarea sa a inclus fotografii și fragmente din corespondența lui Roland Penrose cu Lee Miller, oferind o perspectivă intimă asupra relației lor și asupra vieții rurale din Grecia și România de la finalul anilor ’30. Adrian-Silvan Ionescu a contextualizat vizitele lui Lee Miller în România, în special cea din 1946, când, în calitate de jurnalist pentru revista Vogue, a realizat un amplu reportaj fotografic despre peisajele, tradițiile și transformările socio-politice ale țării. Imaginile și textele rezultate au fost publicate în ediția britanică și cea americană a revistei, iar o parte dintre ele se regăsesc în Arhiva Lee Miller, păstrată la Farley Farm, în Marea Britanie. Lee Miller a realizat un portofoliu iconografic de inestimabilă valoare pentru România din ultimii ani ai vechiului regim și primul an al marilor schimbări postbelice.
Antony Penrose este codirector al Farleys House and Gallery Ltd, instituție care administrează Arhiva Lee Miller și Colecția Penrose. Fiul lui Lee Miller și Roland Penrose este autorul mai multor cărți, articole și piese de teatru dedicate părinților săi și cercului lor artistic. Filmul Lee (2024), cu Kate Winslet în rolul principal, se bazează pe biografia scrisă de el, The Lives of Lee Miller. Antony Penrose este curator, artist vizual și cineast, susținând conferințe la nivel internațional.
Adrian-Silvan Ionescu este istoric de artă, cercetător științific și profesor asociat, fiind directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” din București. Domeniile sale de specializare includ istoria artei românești, istoria fotografiei și etnografia. Este autorul a 16 cărți și a coordonat peste 18 volume, printre care Războiul cel Mare. Fotografia pe frontul românesc, 1916–1919 și Baluri în România modernă 1790–1920. Este profesor asociat la Universitatea Națională de Arte București, unde susţine cursuri de istoria fotografiei şi a cinematografului, precum și un curs de master, intitulat „Imagine și narațiune”, unde urmărește consonanțele stilistice în secolul al XIX-lea. Este membru în organizații internaționale de prestigiu și deține multiple distincții pentru contribuțiile sale culturale și academice.
Evenimentul este organizat de Asociația Salonul de proiecte, ca parte a proiectului Tipare mobilizatoare: solidarități transnaționale feminine.
Proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri: Muzeul Național al Țăranului Român, Radio România Cultural, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Federația Comunităților Evreiești din România.
Imagine: Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu cu păpuși, Romania, 1946 © Lee Miller Archives, England 2025. All rights reserved.

La Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române s-a lansat volumul Modernitățile artei românești. Studii în onoarea Ioanei Vlasiu, coordonat de Dr. Irina Cărăbaș și Dr. Adriana Șotropa, publicat de Editura UNARTE. Lansarea a avut loc la sediul Institutului din Calea Victoriei nr. 196, în ziua demiercuri, 9 aprilie 2025, orele 12:00.
Volumul reunește o serie de contribuții ale unor istorici, curatori și teoreticieni români și străini pentru a onora activitatea și personalitatea Ioanei Vlasiu.
Ioana Vlasiu (n. 1943), istoric de artă, a desfășurat o carieră de durată în cadrul Institutului de Istoria Artei, unde a activat începând cu a doua jumătate a anilor 1960. S-a specializat în arta românească a secolului XX, lucrând și coordonând proiectele de cercetare ale Secției de Artă și Arhitectură Modernă și Contemporană. A fost secretar științific al revistelor de specialitate ale Institutului și membră în colegiile de redacție ale SCIA.AP și RRHA.BA, a deținut funcția de directoare adjunctă a Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” și pe cea de șefă a Secției de Artă și Arhitectură Modernă și Contemporană. A avut un rol esențial în afilierea Institutului la RIHA (International Association of Research Institutes in the History of Art), devenind primul editor pentru România al RIHA Journal. Este fondatoarea Centrului de Studii Brâncușiene „Barbu Brezianu”.
Activitatea sa de cercetare și curatoriat a implicat o viziune care a deschis piste inedite de cercetare, având o certă influență formatoare asupra tinerelor generații.
Momentul acestei lansări de carte este dublat de intenția de a celebra viața și activitatea Ioanei Vlasiu în toată complexitatea sa. „Istoria artei Ioanei Vlasiu este o istorie deschisă care invită cercetătorul să meargă mai departe. Numele său este o valoare certă pentru toți cei care studiază arta românească de la finele secolului XIX și din secolul XX.”, apreciază Adriana Șotropa în postfața volumului Modernitățile artei românești. Studii în onoarea Ioanei Vlasiu.

Dr. Marian Țuțui a participat, între 15-17 octombrie 2025, la cea de a 18-a Conferință internațională a cercetătorilor din domeniul artei, cu tema „Art in the Context of Time”, organizată de Universitatea de Teatru și Cinema „Șota Rustaveli” din Tbilisi, Georgia. Colegul nostru a prezentat comunicarea științifică „Films with Two Endings”. Au participat cu comunicări științifice peste 70 de cercetători și profesori universitari din Armenia, Bulgaria, România, Turcia, Ucraina și Georgia. Cu aceeași ocazie, a fost lansat volumul Culture in the Digital Media, conținând comunicările conferinței din 2024, la care Marian Țuțui a participat online cu o comunicare intitulată „Imperceptible Changes Brought by Film to Modern Society”.

Colegul nostru dr. Marian Țuțui (șeful sectorului „Artele spectacolului. Teatru și film”) a fost membru al juriului, alături de regizorii Alexandra Gulea și Ovidiu Lazăr, la a 45-a ediție a Festivalului Internațional de Film, Diaporamă și Fotografie „Toamnă la Voroneț” (25-27 septembrie 2025). Cei trei membri ai juriului au avut de evaluat patru secțiuni competiționale (film documentar, film studențesc, film turistic și digiporamă) incluzând în total 26 de producții din 25 țări ale lumi și de recompensat cele mai bune filme din fiecare secțiune.

Dr. Ioana Apostol, cercetătoare la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, a participat la conferința internațională Voices and Silences: 50 Years of the Society for Romanian Studies, desfăşurată la Cluj-Napoca, în perioada 29-31 mai 2025, în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai (Facultatea de Studii Europene).
Society for Romanian Studies este o asociație academică internaţională, fondată în 1973, care reuneşte specialişti din diverse domenii ale ştiinţelor umaniste şi sociale preocupaţi de studiul spațiului românesc. Ediția aniversară din 2025 a avut ca temă centrală vocile și tăcerile din studiile românești, oferind un cadru amplu pentru analiza critică a istoriei, culturii şi societăţii româneşti. Tematicile au inclus memoria regimurilor represive, identitatea minorităţilor în perioada comunistă, istoria muncii şi a sindicatelor, precum şi noi perspective asupra cinematografiei româneşti. Programul a inclus conferințe plenare, sesiuni tematice, proiecţii de film şi saloane literare.
În cadrul conferinței, dr. Ioana Apostol a susținut comunicarea A Discontinuous Career and Body of Work: The Rise of George Oprescu in Romanian Art Historiography, în panelul intitulat „Romanian Art Historiography in the 20th Century: Continuities, Fractures, and Ideological Reconfigurations”, organizat sub egida Balkan History Association, cu sprijinul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”. Sesiunea, moderată de prof. univ. dr. Radu Mârza, a investigat impactul schimbărilor politice şi ideologice asupra discursului istoriografic românesc în secolul XX, cu accent pe continuitățile și fracturile generate de contextul interbelic şi postbelic. Au mai prezentat în cadrul acestui panel prof. univ. dr. Vlad Țoca (The Shaping and Metamorphosis of the Canon of the History of Romanian Art during the 20th Century) și lect. univ. dr. Roxana Modreanu (The Middle of the 20th Century: Turning Points in Romanian Art Historiography).

Joi, 27 februarie 2025, la Tyler Gallery de la University of Tasmania din Hobart, Australia, a avut loc vernisajul expoziției 4 Women / 4 Pathways, care i-a avut curatori pe colegul nostru, istoricul de artă dr. Eduard Andrei, cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, și pe artista și scriitoarea Alina Gherasim, în calitate de câștigători ai Tyler Visiting Fellowship.
Expoziția a încununat proiectul celor doi bursieri, demarat în 2024, The woman artist in the communist regime in Romania, represented in the Tyler Collection, reunind operele create de patru artiste: Geta Brătescu (1926-2018), Sultana Maitec (1928-2016), Georgeta Năpăruș (1930-1997) și Silvia Radu (n. 1935).
Pe lângă operele acestora – de pictură, sculptură, ceramică și grafică – au fost expuse, pentru contextualizare și cu scop documentar, afișe și cataloage de expoziții personale, monografii, pagini de corespondență, fotografii cu portretele artistelor, precum și obiecte menite a reliefa anumite surse de inspirație în opera lor: o veche maramă românească din borangic, pentru influența artei populare, și un skyphos (vas de băut) datând din sec. V î.Hr. – o capodoperă din colecția John Elliott Classics Museum, împrumutată special pentru expoziție –, pentru influența artei Greciei antice.
De asemenea, în cadrul expoziției este prezentat pe un monitor interviul filmat pe care Eduard Andrei și Alina Gherasim l-au realizat în 2024 cu Silvia Radu, singura în viață dintre cele patru artiste.
Expoziția este însoțită de o elegantă broșură care conține o parte dintre imaginile lucrărilor expuse și textul de prezentare semnat de cei doi curatori.
Această expoziție va rămâne deschisă publicului până pe 24 octombrie 2025.

Dr. Olivia Nițiș, cercetător științific gr. II și șef al Sectorului de Arte Vizuale și Arhitectură – perioada modernă din cadrul Institutului de Istoria Artei, a obținut bursa de cercetare științifică „Alexandru Xenopol”, acordată de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași în cadrul ediției a IX-a a concursului „Burse și rezidențe de cercetare științifică «Junimea» privind istoria și viața culturală ieșeană”. Lucrarea premiată a colegei noastre este intitulată Revendicarea vizibilității: Sonja Nădejde și primii ani de formare în mediul artistic din Iași la sfârșit de secol XIX.

Cristina Cojocaru și Elisabeta Negrău, cercetătoare la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, au participat la conferința internațională Art Readings – Old Art Module, care a avut loc în perioada 3-5 aprilie 2025 la Institutul de Istoria Artei al Academiei de Științe din Sofia. Această conferință reprezintă cea mai importantă manifestare internațională anuală din spațiul balcanic dedicată artei vechi.
Tema conferinței din acest an a fost „Art and Archives”, iar lucrările au abordat în special, dar nu exclusiv, următoarele subiecte: cercetări recente despre artă bazate pe date arhivistice sau studii mai ample și probleme teoretice pornind de la informații arhivistice; explorarea istoriei colecțiilor – instituționale sau private, care păstrează obiecte de artă sau documente legate de diferite artefacte; studii privind dezvoltarea istoriei artei vizuale ca disciplină academică – instituții, persoane, politici și cadre normative, precum și specificități regionale; probleme științifice legate de digitizarea artefactelor.
În cadrul conferinței, dr. Cristina Cojocaru a prezentat comunicarea intitulată Reconstructing the Iconographic Program of the Văcărești Monastery through Photographic Archives, iar dr. Elisabeta Negrău a susținut prezentarea A Source for Post-Byzantine Art History: Letters to the Patriarch and Tsar of Russia Regarding Church Paintings (1628–1655).

Dr. Constantin I. Ciobanu, istoric de artă și secretar științific al Institutul de Istoria Artei, este laureatul Premiului „George Oprescu” al Academiei Române pentru anul 2023.
Premiul a fost acordat pentru catalogul raisonné Valentina Rusu Ciobanu (Asociația pentru cultură și arte Arbor, București, 2023; autori: Constantin I. Ciobanu, Laura-Codrina Ioniță, Rodica Ursachi, Mircea Ciobanu; editor autor: Victoria Nagy-Vajda).
Catalogul inventariază toate operele cunoscute ale pictoriței Valentina Rusu Ciobanu (1920-2021), incluzând totodată eseuri critice, o cronologie, lista expozițiilor artistei și bibliografia aferentă.
Lucrarea pune în valoare creația „uneia dintre cele mai importante personalități a artelor plastice basarabene care, alături de maestrul Mihail Grecu, a pus bazele școlii contemporane de pictură de la Chișinău”, dar și figura exemplară a omului care a fost: „În ciuda presiunilor de ordin politic cu care s-a confruntat în cea mai mare parte a vieții, Valentina Rusu Ciobanu a reușit să-și păstreze nealterate demnitatea personală și individualitatea discursului creator...” (Constantin I. Ciobanu)
„«Pictez numai când simt în fața mea veșnicia». Așa gândea pictorița basarabeană Valentina Rusu Ciobanu, născută și crescută în tânărul regat al României, formată în atmosfera culturii interbelice românești, însă nevoită să se întoarcă într-o Basarabie devenită republică sovietică.” (Codrina-Laura Ioniță)
Cele două volume ale catalogului sunt disponibile online.

Be notified of
page updates

back to top

Conferințe, colocvii, simpozioane, lansări de carte

2026

2025

Conferință internațională (apel la contribuții)

Lansare de carte

Lansare de carte

Masă rotundă

Expoziție

Colocviu

Lansare de carte

Discuție

Lansare de carte

Noutăți editoriale

Alte știri

Întâlnirile de miercuri

Cinemateca IIAGO

Copyright © Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, 2013