Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”
Lansare de carte la Biblioteca Academiei Române, 17 mai 2021
Volumul 70 ani de la fondarea Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, coordonat de directorul Institutului de Istoria Artei, Adrian-Silvan Ionescu, într-o ediție îngrijită de Virginia Barbu și Ioana Apostol, a apărut la Editura Academiei Române din București în 2020, are 484 pagini, 218 ilustrații, rezumate ale studiilor în limba engleză și scurte biobibliografii ale autorilor.
În anul 2019 Institutul de Istoria Artei a celebrat împlinirea a șapte decenii de existență.
Conferința dedicată evenimentului (București, 21–22 octombrie 2019) a constituit un prilej de rememorări, dar și de analiză retrospectivă a rolului jucat de Institut în evoluția istoriei artei românești și a cercetării științifice din domeniu.
Volumul de față cuprinde 31 de comunicări susținute de actuali și foști membri ai instituției, profesori, precum și de alți cercetători. Un amplu istoric al activității instituției, de la fondarea sa, în 1949, este parcurs în linii mari și în detaliu în Precuvântarea semnată de Adrian-Silvan Ionescu, iar articolele sunt grupate tematic în trei secțiuni: prima este dedicată fondatorului, G. Oprescu (1881-1969), de la a cărui dispariție s-a împlinit jumătate de veac (contribuții semnate de Adina Nanu, Irina Andreescu-Treadgold, Mihai Sorin Rădulescu, Ioana Vlasiu, Cătălina Macovei, Vlad Țoca, Steluța Boroghină, Iozefina Postăvaru, Alexandra Crăciun), a doua secțiune cuprinde studii asupra istoriografiei și criticii de artă (Adrian-Silvan Ionescu, Ruxandra Demetrescu, Ruxandra Dreptu, Dana Jenei, Adrian Guță, Constantin Ciobanu, Virginia Barbu, Eduard Andrei, Corina Teacă, Roxana Modreanu), iar a treia secțiune este rezervată variatelor direcții în cercetarea istoriei artei românești (Vlad Bedros, Raluca Tomi, Dana Dâmboiu, Iulia Mesea, Cristian Vasile, Ramona Caramelea, Cristina Cojocaru, Ioana Apostol, Ozana Alexandrescu, Liliana Alexandrescu, Marian Țuțui). Din aceste contribuții, însumate, se conturează o imagine de ansamblu a proiectelor realizate de-a lungul timpului în cadrul secțiilor acestui Institut cu caracter multidisciplinar, precum și portretul în linii vii al fondatorului său, profesorul George Oprescu.
Dicționarul pictorilor din România. Secolul al XIX-lea, coordonat de directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, Adrian-Silvan Ionescu, autori: Eduard Andrei, Ioana Apostol, Virginia Barbu, Ramona Caramelea, Olivia Nițiș, Corina Teacă, a apărut la Editura Oscar Print din București în anul 2020, având 288 pagini cu ilustrații.
Dicționarul, elaborat de cercetătorii Secției de Artă Modernă, este un instrument de lucru destinat deopotrivă specialiștilor și publicului interesat de arta secolului al XIX-lea. Lucrarea include pictori născuți până în anul 1875, cu o activitate artistică desfășurată preponderent până la debutul Primului Război Mondial și o operă care se inserează stilistic în curentele specifice secolului XIX (Neoclasicism, Academism, Biedermeier, Impresionism, Postimpresionism) sau situate la granița dintre secolele XIX și XX (Simbolism, Art Nouveau). Fișa de prezentare a fiecărui pictor documentează formația și activitatea sa artistică, surprinzând, printr-o concisă analiză stilistică, relația dintre perioada formativă și opera de maturitate. Valorificând o bibliografie vastă alcătuită din surse documentare – multe inedite –, literatură de specialitate și material vizual din patrimoniul diverselor muzee, dicționarul aprofundează o imagine de ansamblu a activității și operei artiștilor importanți, precum Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea, Ioan Andreescu și Ștefan Luchian. Totodată, aduce la lumină informații noi despre viața și activitatea unor pictori mai puțin cunoscuți publicului, între care pot fi menționați Mihail Ștefănescu, Mihail Dan, Petre Alexandrescu, Fidelis Walch, Anton Chladek, Juan Alpar, Theodor Buiucliu, Constantin Pascali, Ștefan Șoldănescu, Mihail Lapaty, Nicolae Bran, Eugen Voinescu, Petru Verussi, Adela Jean și alții. Acest demers de recuperare, precum și includerea artiștilor străini activi în Țările Române, sunt menite să redimensioneze în ochii cititorului peisajul plasticii românești, din epoca de pionierat a artei de șevalet până la totala modernizare de la începutul secolului următor.
Album (fotografii: Sorin Chițu)