SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE
Date noi în cercetarea artei medievale
și premoderne din România,
ediţia a XVII-a
Bucureşti, 28-29 aprilie 2022
Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române
Compartimentul „Arte vizuale şi arhitectură – perioada medievală”
Muzeul Național de Artă al României
Secția de Artă Veche Românească
Locație: Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei nr. 49-53, Sufrageria Palatului Regal. Accesul este permis numai pe bază de invitație.
Sesiunea de comunicări poate fi urmărită integral online, pe platforma ZOOM. ID-ul sesiunii: 957 1725 7645; parolă: 434506.
PROGRAM
Joi, 28 aprilie
10.00-10.30: Deschiderea lucrărilor
Călin-Alexiu Stegerean, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României
Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române
Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”
10.30-11.30
Moderator: Tereza Sinigalia
Arhim. Policarp Chițulescu, Biblioteca Sf. Sinod
Un pictor uitat: George Russu (1880-1977)
Mihai-Sorin Rădulescu, Facultatea de Istorie a Universității din București
Despre genealogia lui Remus Niculescu
Constantin Ciobanu, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”
Aportul lui Pavel Chihaia în investigarea artei Occidentului medieval (la Centenarul eminentului cercetător)
11.30-11.45: Pauză de cafea
11.45-13.25
Moderator: Constantin Ciobanu
Maria Voica Puşcaşu, cercetător onorific, Institutul Național al Patrimoniului
Comentarii și observații privind rezultatele cercetărilor efectuate de arheologul Vlad Zirra în anul 1963 la Mănăstirea Dragomirna
Eugen Nicolae, Lilia Dergaciova, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
Decorul pseudo-cufic în Țările Române (sec. XIV-XVI)
Monica Dejan, Muzeul Naţional al Bucovinei – Suceava
Câteva consideraţii cu privire la vestimentaţia copiilor în Evul Mediu pe baza descoperirilor de la Suceava şi Horodniceni (jud. Suceava)
Tereza Sinigalia, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”
În jurul unui tablou votiv. O ipoteză
Vlad Bedros, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”
„Cel Vechi de Zile” în iconografia moldovenească (sec. XV-XVI): implicații triadologice
13.25-14.25: Pauză de prânz
14.25-16.05
Moderator: Vlad Bedros
Vladimir Agrigoroaei, Centre d’Études Supérieures de Civilisation Médiévale, Université de Poitiers
Artă, limbă și literatură. Problema începuturilor culturii române în Hațeg și în Apuseni
Dragoș Năstăsoiu, Institutul de Istoria Artei al Academiei Slovace de Ştiinţe, Bratislava
„…statulu monastirei din Colţiu, si adumbraţiunea fostei ei infrumseţieri”. Biserica medievală din Colţ-Suseni în mărturii scrise şi vizuale (a doua jumătate a sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea)
Mihnea Alexandru Mihail, Universitatea de Arte București
Legenda Margaretei din Antiohia în picturile murale din Transilvania
Dana Jenei, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române
Imagini istorice pictate într-o casă din Sibiu
Ana Dumitran, Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia – Museikon
Ipoteze de lucru în legătură cu câteva icoane din Transilvania și Maramureș
16.05-16.20: Pauză de cafea
16.20-17.40
Moderator: Cristina Cojocaru
Ginel Lazăr, Muzeul Național de Istorie a României
Moștenirea școlilor de cultură slavă din Balcani în spațiul românesc: începuturile și manifestările centrelor mănăstirești de caligrafie și miniatură din Ţările Române extracarpatice. Studiu de caz: manuscrisele slavone din patrimoniul MNIR
Oana Popescu, Biblioteca Academiei Române
Icoane ale Sfântului Nicodim de la Tismana în documente de patrimoniu din secolele XVII-XVIII
Monahia Atanasia Văetiși, Mănăstirea Stavropoleos
O icoană a Imnului Acatist de la Mănăstirea Cernica și iconografia sa inedită
Carmen Tănăsoiu, Muzeul Naţional de Artă al României
Portretul regal în România, un act de legitimitate
17.40-18.00: Concluziile primei zile
Vineri, 29 aprilie
10.00-11.20
Moderator: Dana Jenei
Cristina Cojocaru, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”
O nouă propunere de datare a icoanelor împărătești de la Mănăstirea Plătărești
Mihai-Cristian Amăriuței, Ovidiu Olar, Institutul de Istorie „A.D.Xenopol” Iași, Institutul de Istorie „N. Iorga” București / Institutul de Studii Habsburgice și Balcanice Viena
„Tron strălucit și înalt, numai pentru domnul Nicolae Mavrogheni”. Un encomion pe pânză din colecțiile Muzeului Naţional de Artă al României
Gabriela Vasiliu, Muzeul Naţional de Artă al României
Efemerul zugrav Ioan Nicolau „ot Moskoviada” – secvențe biografice și context profesional la sfârșitul veacului al XVIII-lea
Ana Dobjanschi, cercetător onorific, Muzeul Național de Artă al României
Identificarea zugravului picturii iconostasului bisericii Dascălu – Creaţa, comuna Vereştii de Jos, judeţul Ilfov
11.20-11.50: Pauză de cafea
11.50-13.10
Moderator: Iuliana Dumitrașcu
Horia Moldovan, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ioan Mincu” Bucureşti
Patronajul arhitectural al lui Neagoe Basarab
Minodora Cârciumaru, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște
Biserica „Sfântul Gheorghe” din Târgoviște, o ctitorie a lui Neagoe Basarab. Între enigme istorice și interpretări arheologice
Lucreţia Pătrăşcanu, Muzeul Naţional de Artă al României
Câteva observații legate de pietrele de mormânt din vremea lui Neagoe Basarab
Emanuela Cernea, Muzeul Naţional de Artă al României
Pisaniile de la Curtea de Argeş, o pagină aproape uitată din „opera” lui Neagoe Basarab şi a istoriei artei româneşti
13.10-14.10: Pauză de prânz
14.1015.30
Moderator: Emanuela Cernea
Jannic Durand, Muzeul Luvru
Le portrait du voïévode de Valachie Vlad Vintilă au Mont Athos. Note sur deux dessins du peintre Dominique Papety au musée du Louvre
Marian Coman, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”
Punerea în scenă a puterii domnești. Soborul de Bobotează (Țara Românească, sec. XVI)
Iuliana Dumitraşcu, Muzeul Naţional de Artă al României
Noi informații despre o ferecătură de tip casetă din epoca lui Neagoe Basarab
15.30-15.45: Pauză de cafea
15.45–17.05
Moderator: Alice Isabella Sullivan
Ovidiu Cristea, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”
Neagoe Basarab: schiță de portret
Laura Mesina, Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii
Dramaturgia (auto)portretului la Neagoe Basarab. Învățăturile – reflexie sau conversie a puterii?
Elisabeta Negrău, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”
Prototipuri pierdute de icoane din epoca lui Neagoe Basarab
Alice Isabella Sullivan, Tufts University – Massachusetts
Neagoe Basarab prin portrete și donații
17.05-17.30: Concluzii finale
Ecouri în presă
Laura Mesina
Neagoe Basarab, un principe constructor, în vremuri de război
Observator cultural, nr. 1107, 4 mai 2022
Sesiunea este considerată ca fiind cea mai importantă în plan național, pentru că aduce laolaltă cercetători din institute ale Academiei, universități și muzee din mai multe centre urbane românești, recent, și din mediul internațional. Programul a oferit în prima zi cartografierea pe regiuni a intereselor de cercetare actuale din istoria artei medievale și premoderne românești, cu o continuare în a doua zi dimineață, după care a propus un amplu grupaj tematic dedicat artei din timpul lui Neagoe Basarab, omagiat la 500 de ani de la moarte.