În contextul unui moment cu valoare istorică și culturală incontestabilă, respectiv împlinirea a 150 de ani de la prima expoziție de artă plastică din România – deschisă, prin regulament, tuturor artiştilor de origine română din ţinuturile învecinate care, încă, nu se aflau în trupul ţării (Transilvania, Banatul, Bucovina şi Basarabia) – Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu" al Academiei Române, în colaborare cu Asociaţia Culturală Noblesse, organizează o conferință care va marca evoluția complexă a conceptului de expoziție începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prezent.

Aflată sub impulsul novator al unei generații care deschide accesul la învățământul artistic din România prin înființarea, în 1864, a Școlii de Belle-Arte, Exposițiunea Artiștilor în Viață din anul 1865 readuce în discuție personalitatea lui Theodor Aman – spiritus rector al mişcării artistice naţionale în deceniile 7 şi 8 ale veacului al XIX-lea –, cât și a unei dinamici premergătoare perioadei cunoscută sub denumirea de Belle Époque, o perioadă cu implicații culturale majore la nivel european.

Conferința își asumă, prin variatele discursuri, o radiografie necesară a practicilor artistice la nivel instituțional în România de-a lungul unui secol și jumătate, punctând nucleele reprezentative, transformările și resemnificările unui parcurs probat de dialogul dintre tradiție și modernitate.