Evenimente

Joi, 31 octombrie 2024, de la 18:30, în saloanele Jockey Club se lansează volumul Silvan despre Silvan. Memorii răzlețe, de Silvan D. Ionescu (Editura Corint, București, 2023). „Nu este ușor să scrii despre propriul tată, mai ales când acesta este o figură emblematică a generației sale”. Cu toate acestea, Adrian-Silvan Ionescu ne propune o evocare a vieții tatălui său, artistul plastic Silvan Ionescu. Actorul Alexandru Unguru va citi un fragment din volumul de memorii. Invitați să vorbească despre carte: Adrian-Silvan Ionescu (fiul autorului și editorul volumului de memorii), Flori Bălănescu (istoric şi coordonator editorial al colecției Corint „Istorie cu blazon”), Gabriel Basarabescu (realizator Radio România Actualități) și Dan Manolache (realizator Radio România Cultural). Evenimentul este urmat de o sesiune de autografe a editorului Adrian-Silvan Ionescu.

Silvan D. Ionescu (1909-1999) a fost un cunoscut portretist, colaborator la presa cotidiană și culturală pe o perioadă de aproape 70 de ani (1927-1997). Portretele oamenilor de cultură și artă creionate de Silvan au apărut în periodicele Bis, Rampa, România, Secolul 20, Contemporanul, Luceafărul, Gazeta literară, România literară, Steaua, Cronica, Argeș, Ramuri, Literatorul, Convorbiri literare, Urzica etc. A cunoscut întreaga pleiadă a literaților, actorilor și muzicienilor români din a doua jumătate a secolului XX și cu mulți a fost prieten. În paginile sale memorialistice, el a adunat chipurile celor pe care i-a îndrăgit și cu care a avut relații prietenești, realizând, pe lângă descrierea lor grafică, și pe cea literară. Astfel, prind viață sub pana lui Silvan poeți precum Arghezi, Blaga, Bacovia, Minulescu, Blandiana, Farago, Sorescu și Eftimiu, romancieri ca Rebreanu, Camil Petrescu și Marin Preda, compozitori și muzicieni ca Paul Constantinescu, Herbert von Karajan, Sir John Barbirolli și Claudio Arrau, actori și regizori precum Sireteanu și Jean Georgescu.

Dr. Olivia Nițiș, cercetătoare în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, a participat pe 3 septembrie 2024 la colocviul internațional Carmen Sylva, Dora Hitz and Women’s Art Networks in Romania and Germany de la Muzeul Național Peleș, organizat cu ocazia vernisării expoziției Carmen Sylva – Dora Hitz: cuvânt și imagine. Expoziția a fost curatoriată de Dr. Shona Kallestrup (University of St Andrews) şi Dr. Natalie Gutgesell (Kunstverein Coburg), cu sprijinul Muzeului Naţional Peleş.
În cadrul colocviului care a urmat vernisării expoziției, Olivia Niţiş a prezentat lucrarea Reclaming Visibility. Sonja Nădejde in the Bavarian Art Environment 1895-1904. Cercetătoarea pleacă de la premisa conform căreia „ștergerea femeilor din istoria artei este o problemă sistemică profundă”, adăugând că „mai sunt multe de descoperit despre femeile artiste din secolul al XIX-lea și legăturile lor educaționale și profesionale cu centrele occidentale (München, Viena, Paris)”. Comunicarea Reclaming Visibility... face parte dintr-un demers mai larg, menit să restituie memoriei culturale identitatea acestor artiste ignorate.

Programul colocviului

Istoricul de artă Eduard Andrei (cercetător la Institutul „G. Oprescu”) și artista și scriitoarea Alina Gherasim, în calitate de Tyler Visiting Fellows 2024, au împărtășit rezultatele proiectului de cercetare în curs, Femeia-artist în regimul comunist din România, reprezentată în colecția Tyler. Prezentarea a avut loc pe 24 iulie 2024, în cadrul unui webinar început la 9:00 (ora României) / 16:00 (ora Tasmaniei).
Proiectul este axat pe lucrările a patru artiste: Geta Brătescu (1926–2018), Sultana Maitec (1928–2016), Georgeta Năpăruș (1930–1997) și Silvia Radu (n. 1935). În cadrul webinar-ului, cei doi bursieri au analizat lucrările de artă create de cele patru artiste, în urma cercetărilor efectuate la fața locului, la University of Tasmania din Hobart, în martie a.c.

În cadrul unei solemnități desfășurate la Banca Națională pe 23 mai 2024, au fost decernate Premiile Fundației Culturale Magazin Istoric pentru cele mai valoroase volume publicate în anul 2023. Între cei laureați s-a aflat și domnul dr. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”. Premiul „Dinu C. Giurescu” i-a fost acordat pentru îngrijirea cărții de amintiri a părintelui său, Silvan D. Ionescu, Silvan despre Silvan. Memorii răzlețe, apărută la Editura Corint.

Olivia Nițiș, cercetătoare la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“, este curatoarea expoziției A Spring of Hope, a Winter of Despair, găzduită de Hala Faber din Timișoara între 11 și 30 mai 2024 și de Pragovka Gallery din Praga în prioada 6 iunie – 29 august 2024. Expoziția include lucrări ale artiștilor Kamila B. Richter & Michael Bielicky, Irina Botea, Vladimir Havlik, Jiří Kovanda, Gabriela Mateescu, Iulian Mereuță, Karel Miler, Delia Popa, Gheorghe Rasovszky, Marilena Preda Sânc, Decebal Scriba, Roxana Trestioreanu și Jiří Valoch, precum și proiecții ale unor filme realizate de Eva Koťátkova și Iulia Stătică & Adrian Câtu. A Spring of Hope, a Winter of Despair este un proiect produs de Asociația Culturală Contrasens și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași a organizat pe 29 și 30 martie 2024 o serie de evenimente avându-i în centru pe COPEL MOSCU, invitat să susțină un masterclass, și opera sa, prezentată prin proiecția câtorva filme semnificative.
Între participanți s-a numărat dr. Marian Țuțui, care a lansat volumul Copel Moscu, vocația documentarului cinematografic de Titus Vîjeu și a prezentat în avanpremieră filmul documentar Fotografii însângerate realizat de cunoscutul regizor.

Colegul nostru Marian Țuțui a participat pe 26 martie 2024 la colocviul internațional „Du Grand Tour à l’Orient-Express: curiosité, exploration, sociabilité”, organizat la Paris de către INALCO (Institut national des langues et civilizations orientales) și Institutul de Studii Politice din Belgrad. El a prezentat comunicarea Orient Express and the First Screening of Motion Pictures in Bucharest, în care enunță cinci ipoteze referitoare la autorul primei proiecții cinematografice la noi și foarte probabila venire a acestuia în Capitală cu trenul Orient Express.

PROGRAM